Că-i zi sau noapte
Stau şi-mi plâng regrete
Sub pământul greu şi umed
Stă al meu trup putred
Lipesc acele cuvinte
De pe ale lor buze, dezlipite.
Vântul îmi alină durerea
Şi-şi caută loc în inima mea
Locuind în umbra morţii,
Aştept să bată lumina eternităţii,
Să cadă peste-al meu locaş
Făcându-mă şi pe mine părtaş.
Ceasul mi-o sunat de mult,
Dar clopotul bate neîntrerupt-
Căci cu paşi repezi mă îndrept către tine
Şi simt cum totul sub mine se mişca repede.
Aştept să vină măcar cineva,
Căci nu mai suport singuratatea -
Destul că stau între patru pereţi
De ce nu veniţi?!
Flori pe pieptul meu nu mai există,
S-a ocupat vântul să mă acopere în frunză.
Numai pe el îl mai simt,
Deşi mi-e foarte greu sa uit…
Cât timp voi mai sta
Aici, în izolarea mea?
Un sărut aş vrea să mai simt
Pe-al meu piept de ciment.
N-am murit!
Sau m-aţi uitat cu toţii?
Aici, lângă voi sunt…
Mă aude cineva sau şi voi dormiţi?
(6 decembrie 2005)
