Posts Tagged ‘afectiune’

Camera

Miercuri, Iulie 16th, 2008

Privesc fix usa. Dau cu ura in ea. O urasc! Nu se deschide. Ma proptesc de ea cu spatele alb si gol, ma las jos si pielea se vede plina de zgarieturi, dungi rosii pe suprafata dintre sange si exterior. O simt cum ma strange, ghemuita, in mine. Colturile si le largeste in centrimetrii corpului meu gol, mirosind a tacere. Sunt supusa iarasi fara sa stiu de ce…

Sunt donator de nevoie… Sunt donator de afectiune acum. Ia-ma. Strange-ma. Ciupeste-ma… Fa dragoste cu mine… dar nu ma lovi ca eu, eu, sunt cea care de acum inainte te voi tine in brate, te voi mangaia pe crestet, iti voi saruta fruntea transpirata. Buzele imi sunt pregatite… As spune ca nu am nevoie de ele, dar… am. Am nevoie de ele pentru… tine. Ia-ma pana nu imi cresc spini pe degete… Ia-ma pana nu ma intorc cu spatele. Ia-ma…

Unde te aflii acum? Te aflii in camera… In camera mea… Te rog, pofteste! Sunt singura din cate vezi… Ferestrele sunt mari, de sticla. Acum e noapte aici… De vrei soare, asteapta pana maine. Un pahar de vin rosu? (aorta e de mult rupta). Zambesc. Coapsele imi sunt reci, mangaie-le fara sa imi ceri voie. Nu iti voi cere socoteala… nu acum. Luna sufla aer cald pe sub perdele, te iau de mana si te intind pe pat. Eu ma aplec peste tine doar cu gura si sarut putin din ea. Tu de ridici si ma iei in pasi de vals prin camera. Aceiasi pasi ce tu ii raresti, pana ce ajung sa fiu tinuta in doua maini calde. Ma lasi pe spate tinandu-ma de sold, parul se desprinde. Ma aduci inapoi langa tine, imi intinzi mana sa iti mai acord inca un dans, desi muzica nu canta.

Patul se face mai mare, maini scurte intind matasuri albe. Un val rosu cade peste doi, acoperindu-ne. Noi dansam… goi. Poate ca daca nu ai fi fost gol, nu ai fi fost aici… cu mine. Si as fi stat iarasi singura, privind prin geam cu ochi mari ca de castan, cu pleoape alungite in drumul spre tine, respirand pe gura. Si acum pleci… Usa in fata mi se inchide. Eu raman sa te privesc… din camera, tacuta.

natalie merchant – my skin

Despre fericire si formele ei

Duminică, Iunie 15th, 2008

Incredibil cat de repede poti manca o prajitura cu capucino si frisca :D atunci cand ai niste pofte de dulce mai rau ca o gravida in luna a 7-a …Uite o parte din fericirea mea(cand am bani sa-mi cumpar ).

Nu tin neaparat ca sa primesc ceva pentru a fi fericita ,ci mai de graba sa fac ceva pentru a fi fericita.Am invatat ca oricat de multi prieteni ai avea,pana la urma tot iti trag un sut in cur,indiferent ca iti e cel mai bun prieten ever.Eh..daca e asa cum e ..de ce sa nu te folosesti de ei pentru a-ti alimenta tu fericirea ta !

Fericire… sa te joci prin ploaie de inceput de vara,asa cum am facut eu ieri pe la vreo 1 si ceva dimineata in jurul focului zumzait ,cu bere Timisoreana pe nisip asezata si cu voie buna.Pentru nebuni,fericirea e perfect echivalenta cu pierederea mintilor si detasarea de contingent..unele femei spun ca fericirea este un orgasm reusit …altii spun ca fericirea este sunetul muzicii…altii ca fericirea sunt sanii voluptosi ai femeilor de pe strada,din birou,de pe scara blocului,de pretutindeni…copiii cred ca fericirea inseamna zambet si frumusete …batranii cred ca frumusetea consta in amintirile lor de-o viata adunate .Eu zic ca fericirea este tot ce ne inconjoara !

Cea mai banala fericire a mea a fost acum cateva zile..undeva prin orasul meu..pe o strada linistita, gasisem un pisic negru cu urechile ridicate si foarte timid.I-am intins mana,el se izbea tot mai mult de poarta casei unde l-am gasit.L-am alintat putin cu “pisi..pisiii…hai aici..frumosule”si deja cedase. Il luasem in maini si-l tineam de spate, il mangaiam incet si-l proptisem de pieptul meu,presandu-l putin ca si pe un copil de care iti e nespus de drag,dar nu stii de ce..Se vedea ca ii placea la nebunie..se numea schimb de afectiune ceea ce se intampla intre noi doi. “Hopa!!!toarce…” Deja aparuse primul zambet pe buzele mele..Dupa o portie buna de alintare,il lasasem jos ca sa intre inapoi in casa si cand dau sa plec..si el repede dupa mine,un pic cam buimacit! Atunci am inceput sa rad de una singura…si sa raman cu zambetul acela simplu ore in sir.

Cea mai dureroasa fericire a fost atunci cand mi-am pierdut un suflet drag…ciudat..eram fericita ca nu mai suferea. Cat despre mine?..eram devastata complet din punct de vedere moral.

Fericita mai eram cand iubeam . Atunci stabilisem definitia dragostei pentru prima oara : un ocean al confuziilor creat de el.

De ma intrebati acum daca sunt fericita va raspund : DA! Sunt fericita! Si stiti de ce ? Pentru ca traiesc pentru a fi fericita !!

Online acum:
   website counter  

Sa pastram 
Romania curata!

sustin blogosfera feminina