Sunt sedus permanent de gândul că viaţa
Mi se oferă pe tavă pentru a gusta din ea
În fiecare zi… Cu poftă.
Gurmand de viaţă,
Predispus la… obezitate fiindcă mă declar
Consumator permanent de felii suculente
Tăiate cu propria privire
Din decorul înconjurător,
Îmi trăiesc bucuria… de a trăi simplu,
Indiferent la orice interferenţă negativă
Care mi-ar putea întina propriile vise.
Îmi spui sunt un optimist incurabil,
Zâmbind fericit atunci când se loveşte cu capul
De pragul de sus…
Sau că îmi contruiesc lumi
Pe care le declar enclave ale visului
Şi ale bunului simţ.
Bineînţeles, iubito, orice lovitură pe care mi-o dă viaţa
Este doar mângâiere a sufletului.
Şutul în fund, acel pas înainte
Pe care îl facem sau îl ratăm,
Nu mă deprimă nicicum.
Din contră, îl accept ca pe o lege a firii,
Fiind amuzat chiar şi atunci când unii,
Din dorinţa de a se amuza, la rândul lor,
Îmi pun piedici sau mă reclamă forurilor competente.
Iubesc totul chiar şi dacă sunt hăituit de viaţă…
Iar viaţa, cerându-mi doar fidelitate cotidiană,
Mi se oferă pe tavă şi mă invită
Să tai încă o felie suculentă din ea,
Cu propria privire…

Cristian Lisandru