Ar fi frumos sa ne aflam toti acum intr-o sala de bal unde toti suntem imbracati in haine nu nemaipomenit de frumoase, dar simple si cu bun gust. Un bun gust ce rar il mai gasesti. Astazi doar in anticariate si magazine de antichitati. Cu greu te poti gandi ca inainte dansul insemna “preludiul” unei noi iubiri, nasterea ei din miscari fine, tandre si bine motivate. Astazi am ramas cu o gramada de cereri de casatorie peste noapte, dar si cu tot atatea divorturi.
Dar poate ca nu noi suntem de vina ca am pierdut farmecul valorilor… Poate ca altii sunt de vina, dar din pacate “poate” acela nu e suficient de convingator incat sa spun o minciuna. Noi! Noi… noi ne-am pierdut valorile, ne-am pierdut blandetea umana si am dat-o in schimbul aurului, numerarului din cont, actiunilor majoritare/minoritare, setei de putere si am ajuns sa scadem din inaltimea odata avuta, cea a omului. Si asa am ajuns piticii unui circ ambulant – societatea.
Dar sa ne intoarcem putin in spate (sau cel putin ramai asa pe pozitia ta in zoocietate si fa-i inimii tale stanga-mprejur). Misca-ti picioarele in ritmul unui vals, abtine-ti furia si actioneaza diplomat sorbind tot cate-o gura din pharul din mana dreapta, canta clapele unui pian cu pasiune si incanta-ti semenii prin felul tau de a fi… liber si simplu. Si mai saruta-ti iubita pe mana, pe frunte, pe san, pe pantec si strange-o in brate… Caci daca vrei poti trai in timpuri noi prin alte timpuri.
Acum… Vals!
