Sub o rază de lumină
Tu te scalzi
Aripile le laşi să cadă,
Şi te uiţi, la noi, cei muribunzi.
Un trandafir alb
La creştet mi-l aşezi
Ce pot să-ţi dau în schimb
Decât putere să o crezi.
Uităte-n jurul tău
Şi ai să găseşti o lume de ceară
Acolo, undeva sunt şi eu
Pierdut în marea zare
Vino… cu al tău chip luminat
Sper că nu m-ai uitat
Am nevoie de tine
Căci mă simt singur…
(3 ianuarie 2006)
Sub tot ce e pustiu
Se ruga un călugăr
Lângă un mic sicriu
Plutea lin un nufăr
Stropi de ploaie picurau
Peste gânduri răsfirate,
Peste tinere suflete
Ce-n curând plecau.
Mult am mai umblat,
Mult am mai visat.
Acum se înalţă
Ducand cu ei speranţa
Peste mări adânci şi reci
Vei vrea şi tu să treci,
Dar nu vei putea
Decât atunci când vei pleca.
De te uiţi în oglindă
Nu te vei mai vedea
Caci dac-ai plecat în taină
Nimic nu mai poţi schimba.
(12 decembrie 2005)
Că-i zi sau noapte
Stau şi-mi plâng regrete
Sub pământul greu şi umed
Stă al meu trup putred
Lipesc acele cuvinte
De pe ale lor buze, dezlipite.
Vântul îmi alină durerea
Şi-şi caută loc în inima mea
Locuind în umbra morţii,
Aştept să bată lumina eternităţii,
Să cadă peste-al meu locaş
Făcându-mă şi pe mine părtaş.
Ceasul mi-o sunat de mult,
Dar clopotul bate neîntrerupt-
Căci cu paşi repezi mă îndrept către tine
Şi simt cum totul sub mine se mişca repede.
Aştept să vină măcar cineva,
Căci nu mai suport singuratatea -
Destul că stau între patru pereţi
De ce nu veniţi?!
Flori pe pieptul meu nu mai există,
S-a ocupat vântul să mă acopere în frunză.
Numai pe el îl mai simt,
Deşi mi-e foarte greu sa uit…
Cât timp voi mai sta
Aici, în izolarea mea?
Un sărut aş vrea să mai simt
Pe-al meu piept de ciment.
N-am murit!
Sau m-aţi uitat cu toţii?
Aici, lângă voi sunt…
Mă aude cineva sau şi voi dormiţi?
(6 decembrie 2005)
